Nopti dulci, Dimineti amare!

Si cate nopti nedormite ai trecute pe lista? Se compara cu cate am eu? Si noptile alea in care adorm, tot cu gandul la tine sunt.
Acele nopti in care adorm gandindu-ma la el, ca totusi putem fi impreuna si poate chiar ne-ar sta bine. Poate ca ceilalti ar fi fericiti pentru noi si unii ne-ar invidia. Acele nopti dulci cu vise si mai dulci in care aparem amandoi. Acele nopti sunt cele mai crude pentru ca atunci cand ma trezesc ma izbeste in plin crudul adevar. Adevarul ca nu vom exista niciodata noi. Nu se poate acest lucru. Este demonstrat prin lege ca e imposibil sa am ceea ce-mi doresc cel mai mult. Si totusi continui sa visez acele nopti de o romanta puternica, pura si adevarata. O dragoste ideala ce trece de orice lucru fizic. Si totusi visez degeaba. Cu cat sunt mai dulci noptile in care adorm si visez, cu atat e mai cruda realitatea de a doua zi.
Si sa ma intrebe cineva de ce tu si nu altul. Si nu as avea raspuns sa-i dau. Poate pentru ca vreau ceva ce nu pot avea. Iar tu esti exemplul perfect de ceva ce poate fi realizat dar ce nu va fi realizat. Si in continuare ma amagesc cu aceleasi sperante desearte ca tu vei fi al meu intr-un final, si tot nu ma invat minte. Dar stau si astept acele nopti dulci cand vom putea fi impreuna. Chiar si daca numai pentru cateva ore. Diminetile le voi indulci eu cu o cafea cu zahar si lapte si atunci ziua va fi perfecta avand amintirea unei nopti superbe, senzuale, erotice, romantice, pure, desavarsite. Unei nopti dedicate noua, mie si tie. O noapte doar a noastra unde nimeni nu ne deranjeaza sau ne interzice ceva.